Ce este?
Discurile din coloana vertebrală, numite discuri intervertebrale, sunt structuri subțiri, alungite, care servesc drept perne între oasele spatelui (vertebre). Fiecare disc este alcătuit dintr-un miez moale de gel, înconjurat de o înveliș exterior dur, fibros. Această structură permite discului să fie suficient de ferm pentru a menține spațiul dintre vertebre, dar suficient de moale pentru a se comprima atunci când coloana vertebrală se îndoaie în timpul aplecării, aplecării și întoarcerii laterale.
La unii oameni, mai ales adulți de vârstă mijlocie, învelișul exterior dur al unui disc dezvoltă o zonă de slăbiciune sau o mică ruptură. Când se întâmplă acest lucru, o parte din miezul interior moale al discului poate să iasă din poziția sa normală (hernie), producând o afecțiune numită hernie de disc.
Dacă hernia de disc apasă pe nervii din canalul spinal din apropiere, acest lucru poate provoca o varietate de simptome legate de nervi, inclusiv durere, amorțeală și slăbiciune musculară. În cele mai severe cazuri, o hernie de disc poate comprima nervii care controlează intestinul și vezica urinară, provocând incontinență urinară și pierderea controlului intestinului.
Cele mai importante cauze:
Majoritatea teoriilor atribuie această condiție unei combinații a următorilor factori:
- Îmbătrânirea discului – Hernia de disc este rară la tineri, dar frecventă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35 și 55 de ani. Dintre toți factorii responsabili pentru hernia de disc, îmbătrânirea este probabil cea mai importantă. Odată cu vârsta, învelișul extern al discului pare să degenereze lent, posibil din cauza deceniilor de postură verticală și flexie a spatelui.
- Factori genetici – În unele familii, mai multe rude apropiate suferă de hernie de disc, în timp ce alte familii nu sunt afectate deloc. Dacă afecțiunea se desfășoară într-o familie, poate avea un debut neobișnuit de timpuriu, frapând chiar și persoanele mai tinere de 21 de ani. Studiile încep să identifice gene specifice legate de formele moștenite ale bolii discului.
- Factori de risc individuali – Este posibil să aveți un risc crescut de hernie de disc dacă lucrați la un loc de muncă sau participați la un sport care implică ridicarea greutăților sau răsucirea sau îndoirea excesivă.
Există trei zone distincte ale coloanei vertebrale în care poate apărea o hernie de disc:
- zona cervicală dintre vertebrele gâtului
- zona toracică dintre vertebrele din partea superioară a spatelui, lângă coaste
- regiunea lombară dintre vertebrele din partea inferioară a spatelui, deasupra pelvisului.
Herniile de disc sunt cele mai frecvente în regiunile lombare și cervicale. Herniile de disc sunt relativ rare în regiunea toracică, unde reprezintă doar 1 din 200 până la 400 de hernii de disc.
Simptome
Primul simptom al herniei de disc este de obicei durerea de spate în zona discului afectat. Unii cercetători cred că această durere este un semnal că învelișul exterior dur al unui disc a fost rănit sau slăbit, nu neapărat că miezul interior a herniat. Dacă miezul interior herniează și apasă pe un nerv din apropiere, simptomele rezultate variază în funcție de locația herniei de disc:
- În regiunea cervicală – Pot exista dureri la nivelul gâtului, umărului, omoplatului, brațului sau pieptului, împreună cu amorțeală sau slăbiciune la nivelul brațului sau degetelor. Dacă durerea este centrată în piept și braț, poate imita durerea toracică a bolilor de inimă. Ocazional, pot apărea urinare frecventă și dureri de cap.
- În regiunea toracică – Simptomele tind să fie vagi, înșelătoare și de lungă durată. Pot exista dureri în partea superioară a spatelui, în partea inferioară a spatelui, în piept, în abdomen sau în picioare, împreună cu slăbiciune și amorțeală la unul sau ambele picioare. Unele persoane afectate se plâng și de incontinență intestinală sau vezică.
- În regiunea lombară – Mulți oameni suferă de ani de durere intermitentă și ușoară a spatelui, înainte ca un singur eveniment declanșator (cum ar fi ridicarea greutății, îndoirea bruscă, răsucirea bruscă) să le agraveze simptomele până la punctul în care solicită asistență medicală. De asemenea, se poate dezvolta fără un eveniment declanșator identificabil.
La majoritatea persoanelor cu hernie de disc lombară, durerea severă a picioarelor este principala plângere. Această durere se numește sciatică deoarece provine din presiunea asupra nervului sciatic. De obicei, începe în partea inferioară a spatelui, apoi se extinde în fese și în josul spatelui unei coapse și a unui picior. De obicei, sciatica se agravează dacă pacientul tușește, strănută, suportă sau își mișcă brusc spatele. Deși este adesea ameliorată prin odihnă, sciatica se poate agrava cu conducerea sau ridicarea. În plus, poate exista amorțeală, furnicături sau slăbiciune musculară la nivelul feselor sau piciorului pe partea de durere.
În formele mai rare și mai severe de hernie de disc lombară, nervul este comprimat mai intens. Dacă se întâmplă acest lucru, se pot dezvolta simptome suplimentare, inclusiv durere rectală; pierderea controlului intestinului și vezicii urinare; și amorțeală în jurul zonei genitale, feselor sau spatelui coapselor.
Prevenirea
În multe cazuri, nu este posibil să previi o hernie de disc. Cu toate acestea, dacă ați suferit de o hernie de disc în trecut, este posibil să vă puteți reduce șansele ca aceasta să se repete prin:
- evitarea activităților care necesită ridicare grele sau îndoiri repetitive
- exersând o postură bună
- menținerea unei greutăți sănătoase
- urmând un program de kinetoterapie care vizează construirea forței musculare a spatelui și îmbunătățirea flexibilității abdomenului și spatelui
- exerciții fizice regulate, în special înot și mers pe jos.
Când să apelezi la un profesionist
Sunați imediat medic dacă aveți dureri severe de spate, mai ales dacă aveți și durere sau amorțeală în brațe sau picioare sau dacă pierdeți controlul asupra intestinelor sau vezicii urinare.
Sursa: https://www.health.harvard.edu/
Recuperarea herniei de disc cu ajutorul fizioterapiei
Recuperarea herniei de disc cu ajutorul fizioterapiei poate fi un proces complex, dar cu un plan de tratament adecvat și cu respectarea indicațiilor medicale specialist, se pot obține rezultate foarte bune.
Fizioterapia poate juca un rol important în tratamentul herniei de disc, atât în faza acută, cât și în cea de recuperare. În faza acută, fizioterapia are ca scop principal reducerea durerii și a inflamației. Pentru aceasta, se pot folosi diverse tehnici, cum ar fi:
- Electroterapia: protecție curenți electrice de diferite intensități pentru a stimula musculatura și a reduce durerea.
- Terapia cu ultrasunete: practică unde sonore de înaltă frecvență pentru a încălzi țesuturile și a reduce inflamația.
- Terapia cu laser: găsirea laser de intensitate scăzută pentru a stimula vindecarea țesuturilor.
- Masajul terapeutic: ajuta la relaxarea musculaturii si la reducerea tensiunii din zona afectata.
În faza de recuperare, kinetoterapia are ca scop principal dezvoltarea mobilității coloanei vertebrale, întărirea musculaturii și prevenirea recidivelor. Pentru aceasta, se pot folosi diverse tehnici, cum ar fi:
- Exerciții de stretching: ajutor la îmbunătățirea flexibilității coloanei vertebrale și a reducerii rigidității.
- Exerciții de forță: ajutor la întărirea musculaturii abdominale și a spatelui, care susțin coloana vertebrală.
- Exerciții de postură: ajută la corectarea posturii și la prevenirea suprasolicitării coloanei vertebrale.
Este important de menționat că programul de fizioterapie trebuie să fie individualizat în funcție de fiecare pacient, în funcție de severitatea herniei de disc și de alte afecțiuni asociate. De asemenea, este important ca pacientul să respecte cu strictețe indicațiile medicale specialist și ale fizioterapeutului pentru a obține cele mai bune rezultate.
Importanța fizioterapiei după operație
Fizioterapia este o componentă cheie a recuperării postoperatorii, aducând beneficii semnificative pacienților:
- Reducerea durerii: Prin tehnici specifice, fizioterapia ajuta la ameliorarea durerii și a disconfortului resimțite după operație.
- Recâștigarea mobilității: Exercițiile terapeutice și tehnicile de mobilizare a ajutorului la restabilirea funcției și a flexibilității zonei operate.
- Redobândirea independenței: Prin intermediul unui program personalizat, pacienți învață cum să-și gestioneze activitățile zilnice și să se deplaseze în siguranță.
- Prevenirea complicațiilor: Fizioterapia contribuie la prevenirea complicațiilor postoperatorii, cum ar fi infecțiile, tromboza venoasă profundă sau rigiditatea articulară.
Recuperarea prin fizioterapie după o operație este un proces gradual, care se desfășoară în etape:
- Faza inițială: Se concentrează pe controlul durerii și a inflamației, protejarea zonei operate și inițierea unor mișcări ușoare.
- Faza de recuperare activă: Se introduce exerciții de întindere și de forță, se îmbunătățește mobilitatea și se lucrează la coordonare.
- Faza de recuperare funcțională: Se urmărește reintegrarea pacientului în activitățile sale zilnice, profesionale și sportive.
Importanța unui plan de recuperare personalizat
Fiecare pacient este unic, iar recuperarea după o operație necesită un plan individualizat. Medicul va evalua starea dumneavoastră și va crea un program de recuperare adaptat nevoilor și obiectivelor dumneavoastră.
Cabinet de reabilitare medicală pentru toate categoriile de vârstă
Tratamente personalizate decontate prin C.A.S Iași
PROGRAMĂRI: 0758.153.617
Indiferent de nevoile tale de recuperare, echipa noastră de specialiști este pregătită să te însoțească pe parcursul întregului proces, asigurându-se că beneficiezi de cele mai bune soluții. Consultațiile vor fi asigurate pe baza biletului de la medicul de familie către Reabilitare Medicală pentru tratament gratuit.
Persoanele asigurate beneficiază de 4 proceduri gratuite pe zi/ 10 zile. Dacă va fi necesar medicul va elibera concediu medical pe toată perioada tratamentului, trimitere gratuita către RMN, CT , RADIOGRAFIE, ECOGRAFIE etc.
Alege fizioterapia și fă un pas important spre un stil de viață activ și sănătos!
